PEDIATRIX . RO

Amigdalectomia este o operatie foarte frecventa, in special la copii. Cu atat este mai importanta durerea dupa operatie, cu cat, in cazul copiilor, se reduce aportul de lichide si exista un risc foarte mare de deshidratare.

Efectuarea unor noi studii a aratat ca un anumit tip de operatie (in care se foloseste mai putina energie) poate ravea efect asupra durerii.

Daca in timpul operatiei in care se foloseste electrocauterul prin intermediul caldurii excesive aplicate tesuturilor invecinate se previne sangerarea, cand este vorba de tehnica operatorie care se bazeaza pe microdisectie (microdissection needle technique) tesuturile invecinate sunt mult mai putin traumatizate.

In urma efectuarii de catre acelasi chirurg a celor doua tipuri de operatie la cate 50 de copii, rezultatele au aratat ca pentru copiii care au fost supusi microdisectiei durerea a fost mai putin intensa si acestia au putut sa se alimenteze mult mai usor.

O data cu avansul tehnologic din domeniul medical, din ce in ce mai multi adolescenti au fost nascuti cu o greutate mai mica de 1000 de grame. Daca pentru restul adolescentilor care fumeaza efectele fumului de tigara nu sunt asa de evidente si se instaleaza in timp, cercetarile efectuate la Universitatea Melbourne din Australia au aratat efecte diferite ale fumului de tigara asupra adolescentilor, fosti prematuri, fata de restul adolescentilor.

Multi dintre nou-nascutii cu greutate mai mica de 1000 de grame la nastere necesita sustinerea functiei respiratorii prin oxigenoterapie si/sau ventilatie mecanica. In ciuda acestora, o data cu cresterea copiilor sistemul respirator se dezvolta, fara a exista diferente semnificative fata de persoanele de aceeasi varsta, in conditiile neexpunerii la fumul de tigara.

In schimb, daca acesti adolescenti, fosti prematuri, sunt expusi la fumul de tigara (fumat pasiv sau activ), efectele asupra sistemului respirator nu intarzie sa apara, fiind afectat in special fluxul de aer inspirat. In plus, procentul persoanelor astmatice din cadrul acestui grup creste o data cu expunerea la fumul de tigara.

1-3% dintre copiii cu varsta pana la 9 ani pot suferi de sindromul de apnee in somn, iar mult mai multi (pana la 12%) pot sforai. Deoareace sindromul de apnee in somn poate avea consecinte cognitive, comportamentale, cardiovasculare si metabolice la copii, diferentierea copiilor cu aceasta afectiune de copiii care sforaie este foarte importanta.

Pornind de la aceste date, cercetatorii de la Universitatea din Chicago au descoperit o tehnica prin care dintre copiii care sforaie se pot determina cei care sufera de sindromul de apnee in somn, in acest fel, nemaifiind nevoie sa se faca studii de somnografie foarte costisitoare si neplacute pentru copii.

Dupa analiza comparativa a probelor din urina de dimineata provenite de la doua loturi de copii (unii sanatosi, iar ceilalti cu posibil sindrom de apnee in somn) si dupa efectuarea electroforezei proteinelor, s-au pus in evidenta diferentele dintre cele doua grupuri, existand proteine urinare care se comportau diferit.

Acest studiu este extrem de important deoarece poate sta la baza efectuarii unor teste de culoare foarte usor de folosit atat in cabinet cat si acasa, care pot diferentia copiii au sindrom de apnee in somn de ceilalti copii care sforaie.

Sursa: American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine.

Un nou studiu domenostreaza cercul vicios care ii face pe copiii saraci sa aiba mai putine sanse de succes in scoala si, astfel, sa obtina calificari mai slabe care sa duca la slujbe mai prost platite si sa perpetueze starea de saracie de-a lungul mai multor generatii, informeaza cotidianul The Washington Post.

Stresul cronic, rezultat al cresterii intr-un mediu sarac, are un impact direct asupra creierului, cel mai mult avand de suferit capacitatea de memorare a copiilor din familii sarace.

“Exista foarte multe argumente care probeaza faptul că familiile sarace traiesc sub imperiul unor puternici factori de stres, iar acest stres are multe consecinte nefaste asupra creierului, afectand dezvoltarea cognitiva a copiilor din aceste familii”, comenteaza Gary W. Evans, profesor de ecologie umana la Cornell University din Ithaca, New York, coordonatorul acestui studiu.

Avand in vedere criza economica actuala care impinge si mai multe familii sub pragul saraciei, acest studiu deschide o cale spre intelegerea efectelor pe termen lung pe care le are saracia si stresul asociat pauperitatii îi ceea ce priveste dezvoltarea intelectuala a copiilor.

“Este o descoperire foarte importanta care demonstreaza felul in care experientele de viata influenteaza atat creierul cat si restul organismului”, comenteaza si Bruce S. McEwen, seful laboratorului de neuroendocrinologie de la Rockefeller University din New York.

Studiile anterioare care doreau sa explice diferenta dintre nivelul de succes in viata atins de copiii din familii sarace comparativ cu cei din familiile normale sau bogate, s-au axat pe cautarea anumitor factori genetici care influenteaza gradul de inteligenta sau pe identificarea unor factori care polueaza mediul in cartierele sarace, asa cum ar fi plumbul si nu in ultimul rand pe ideea ca in cazul familiilor sarace copiii sunt crescuti fara a fi stimulati intelectual.

“Oamenii de stiinta au formulat ipoteze care sustineau ca fie factorii genetici , fie cei de mediu, ii fac pe unii copii din familii sarace sa nu se descurce in scoala”, sustine Martha Farah, directorul centrului pentru neurologie cognitiva de la University of Pennsylvania. “Printre factorii legati de experienta de viată mai redusa a copiilor saraci se numara faptul ca acestia nu fac atat de multe excursii sau vizite la muzee, au mai putine jucarii, au parinti care nu dispun de educatia necesara sau de timpul si energia de a-i stimula intelectual citindu-le sau stand de vorba cu ei etc”, mai adauga ea.

Insa prof. Gary W. Evans, care a adunat timp de 14 ani date detaliate despre situatia a 195 de copii din familii aflate sub sau deasupra limitei de saracie, a încercat sa descopere daca stresul cronic asociat saraciei are vreun rol in diminuarea performantelor scolare ale copiilor saraci si implicit in scaderea sanselor de succes in viata ale acestora.

“Cunoastem faptul ca familiile sarace traiesc sub foarte mult stres. Atunci cand esti săaac poti sa ai probleme legate de locuinta, exista mai multe conflicte intre membrii familiei, orice factura ce trebuie platita reprezinta o problema in plus, iar ca rezultat astfel de familii se pot muta mai des ingreunand procesul de adaptare, integrare şi socializare a copiilor in colectivitatile scolare. De asemenea, acesti copii sunt deseori martori ai violentelor domestice sau victime ale abuzurilor savarsite de cele mai multe ori chiar de parinti”, mai sustine prof. Evans.

In cadrul noului studiu echipa coordonata de prof. Evans a inregistrat nivelul de stres suportat de fiecare copil din cei 195 apeland la reprezentarea scalara denumita “incarcatura alostatica”. Copiii au primit calificative pe aceasta scala pornind de la nivelul hormonilor de stres cortizol, epinefrina si norepinefrina inregistrat intre varsta de 9 si 13 ani. De asemenea cercetatorii au masurat tensiunea arteriala si indicele masei corporale a copiilor.

“Toti acestia sunt idicatori de stres”, a explicat prof. Evans al carui studiu a fost publicat in ultimul numar al revistei Proceedings of the National Academy of Sciences.

Subiectii au fost supusi unot teste si evaluari si dupa varsta de 17 ani pentru a le fi masurata capacitatea cognitiva si memoria activa care are o importanta cruciala in procesul de invatare. “Oamenii fara o memorie activa buna nu au un vocabular dezvoltat si au probleme pana si in a retine un numar de telefon”, a mai explicat el.

Dupa ce oamenii de stiinta au corelat datele stranse, privind perioada in care copii au trait in saracie, incarcatura lor alostatica si capacitatile memoriei active dupa varsta de 17 ani, au putut identifica o legatura clara intre acesti factori – cu cat au trait mai mult timp in conditii de saracie, cu atat este mai mare valoarea incarcaturii alostatice si cu atat sunt mai slabe rezultatele in testele privind memoria activa. Astfel, cei care si-au petrecut intreaga copilarie in conditii de saracie au obtinut rezultate cu peste 20% mai slabe in testele de memorie activa decat cei care nu au fost niciodata saraci.

“Cu cat un copil isi petrece mai mult timp in conditii de saracie, cu atat va avea o memorie activa mai slaba, relatie de cauzalitate ce poate fi explicata prin nivelul ridicat de stres cronic la care un astfel de copil este expus”, a mai explicat prof. Evans, adaugand ca noile standarde ale educatiei si politicile guvernamentale care au drept scop imbunatatirea rezultatelor scolare ale copiilor, trebuie sa tina cont de nivelul de stres suportat de acestia acasa.

Sursa: Agerpres

Comitetul Central de Coordonare al Ministerului Sanatatii s-a reunit, astăzi, pentru a analiza situatia de la nivel national si pentru instituirea unor masuri suplimentare in scopul prevenirii aparitiei unor eventuale cazuri de imbolnavire prin gripa umana cu noua tulpina de virus.

Ca urmare a evolutiei la nivel international a cazurilor de imbolnavire prin gripa umana cu noua tulpina de virus, Comitetul de Coordonare a iniţiat

• crearea unei proceduri de lucru comuna la punctele de frontiera

• definirea procedurii de abordare a primelor cazuri suspecte de imbolnavire

• monitorizarea stocului de medicamente antivirale si distribuirea de urgenta a unor cantitati de antivirale catre 9 spitale de boli infectioase din Bucureşti şi din ţara

• Inventarierea spatiilor si resurselor umane din subordinea ministerului destinate asigurarii asistentei medicale a bolnavilor cu afectiuni infectioase

• Aprovizionarea cu echipamente de protectie pentru personalul sanitar si populatie

Datele epidemiologice recente au facut ca Organizatia Mondiala a Sănatatii sa declare trecerea in faza 4 de alerta, ceea ce reprezinta transmiterea interumana cu noua tulpina a virusului gripal cu potential pandemic. In acest context, in toate toate tarile membre CE, inclusiv in Romania, au fost implementate urmatoarele masuri:

1. masuri de supraveghere epidemiologica de maxima exigenta;
2. monitorizarea starii de sanatate a calatorilor dinspre si inspre zonele de risc cunoscute actual, cu instalarea unor echipe medicale in punctele de frontiera;
3. organizarea retelelor de supraveghere, prevenire si terapie medicala pentru eventualele cazuri suspecte de gripa. In acest sens, toate tarile au dispus completarea rezervelor antiepidemice de terapie intensiva si de medicatie specifica necesare;
4. intarirea capacitatii de diagnostic de laborator;
5. informarea populatiei prin toate mijloacele posibile, atat prin mass-media, cat si prin serviciile medico-sanitare, ca o cerinta majora in toate tarile UE.

Oameni de stiinta din Spania, Marea Britanie si Elvetia s-au reunit la Universitatea Politehnica din Madrid pentru a sustine in fata presei europene rezultatele studiilor pe care le-au aplicat in domeniul nutritiei si aportului de micronutrienti si pentru a dezbate concluzia ingrijoratoare la care au ajuns: Europenii duc lipsa de vitamine si minerale!

Panelul de experti a oferit reprezentantilor media din 15 tari europene o actualizare referitoare la informatiile de specialitate disponibile la ora actuala, in ceea ce priveste importanta aportului de vitamine si beneficiile anumitor formule si combinatii de vitamine si minerale.

Printre vorbitori s-au numărat cativa experti de renume mondial precum: Prof. Dr. Marcela González-Gross – Profesor in Sport, Nutritie si Psihologie la Universitatea din Madrid, Spania, Prof. Dr David P. Richardson si Prof. Dr. David Kennedy de la Universitatea Newcastle – Marea Britanie.

Acestia au analizat concluziile studiilor si au dezbatut solutiile si masurile ce se impun.

“Suplimentele nutritive sunt cheia mentinerii unei stari bune de sanatate si a unei stari generale bune la orice varsta. Mai mult decat atat, acestea servesc ca parte integranta a unui regim sanatos si ofera beneficii valoroase in mentinerea sanatatii pentru unele categorii mai vulnerabile, precum varstnicii si femeile insarcinate”, a afirmat Dr Felix Reiff, Global Head Strategic Business Units Bayer HealthCare Consumer Care, Basel, Elvetia.

Prof. Dr. Marcela González-Gross a oferit detalii referitoare la rezultatele unui studiu recent derulat la scara internationala care a investigat statusul nutritional si stilul de viata in randul a 3.500 adolescenti din zece tari europene.

Conform acestei cercetari, aportul inadecvat de micronutrienti este mai comun in randul populatiilor industrializate decat se presupune in general.

“Mai mult de jumatate dintre adolescentii care au luat parte la studiu au avut niveluri ale vitaminei D mai scazute decat nivelul optim”, a afirmat Profesor González-Gross.

Vitamina D este precursor al catorva hormoni care influenteaza in mod semnificativ echilibrul de calciu din organismul uman si este importanta pentru sanatatea sistemului osos.

Ea a adaugat ca, in cateva tari europene, s-a observat o incidenta crescuta a deficitelor subclinice de vitamina B₁₂ (deficite fara manifestari clinice) in randul adultilor de peste 60 de ani, in timp ce, carente de acid folic si vitamina D au fost detectate in randul subiectilor de toate varstele.

Prezentand alte studii internationale, Profesor Dr David Richardson de la Universitatea Newcastle, Marea Britanie, a subliniat ca mai mult de 60% dintre varstnici prezinta un aport alimentar deficitar de vitamina D, E si acid folic. La tinerii si adultii de varsta mijlocie in schimb, s-a observat un deficit de vitamina B1, acid pantotenic si biotina.

Aceste deficiente pot provoca o stare de oboseala, de slabiciune si susceptibilitate crescuta la infectii.

„Din varii motive, multi oameni nu isi asigura aportul zilnic recomandat din anumiti micro-nutrienti esentiali. Suplimentele nutritive servesc ca si plasa de siguranta atunci cand necesarul zilnic nu este asigurat in totalitate printr-o alimentatie echilibrata”, a afirmat Profesor Dr Richardson.

Conform Profesorului Richardson, este esentiala continuarea eforturilor de incurajare a indivizilor in directia urmarii unei alimentatii sanatoase, un rol esential în acest sens jucandu-l specialistii si responsabilii pentru politicile ce privesc sanatatea populatiei. Acestia trebuie sa realizeze ca suplimentele nutritive pot servi ca modalitati eficiente de asigurare a cantitatii suficiente de micronutrienti de-a lungul vietii, ajutand astfel la reducerea costurilor din sistemul de sanatate.

Alaturi de ceilalti vorbitori, Profesor Dr David Kennedy, Director al Brain, Performance and Nutrition Research Center din cadrul Scolii de Psihologie si Stiinte Sportive, Universitatea Northumbria, Newcastle upon Tyne – Marea Britanie, s-a concentrat pe rezultatele a doua studii clinice recente, inca nepublicate. Aceste studii au analizat impactul suplimentelor de vitamine si minerale asupra performantei cognitive si a starii de oboseala, precum si asupra functionarii sanatoase a sistemului nervos central in ceea ce priveste dimensiunile psihologice: performanta cognitiva, aspecte privind stresul subiectiv si starea de spirit in randul invidizilor sanatosi.

In general, rezultatele prezinta o provocare la adresa supozitiei ca populatia, in general, are un status adecvat de nutrienti esentiali si sugereaza ca, imbunatatirea performantei cognitive, a starii de spirit si a nivelului de energie este posibila prin cresterea nivelului de micronutrienti preluati din suplimentarea alimentatiei.

“Dovezi rezultate din studiile epidemiologice arata ca nivelurile endogene ale unei game de vitamine sunt direct proportionale cu performanta cognitiva si invers proportionale cu incidenta dementei si a tulburarilor de dispozitie” a afirmat Profesorul Kennedy.

Echipa lui Fatma Ulger de la Universitatea Ondokuz Mayis din Turcia a detectat prezenta de stafilococi rezistenti la meticilina, potrivit studiului difuzat online de revista de specialitate Annals of Clinical Microbiology and Antimicrobials, editata de BioMed Central.

Doar 10 % dintre medici si infirmiere isi dezinfecteaza periodic telefonul, potrivit autorilor studiului, pentru realizarea caruia au fost prelevate probe de pe mainile si telefoanele a 200 de medici si infirmiere din salile de operatii si din saloanele de terapie intensiva.

Aproape 90 % din telefoanele mobile testate erau contaminate cel putin cu acelasi tip de bacterie, dintre care unele susceptibile ca ar provoca infectii nosocomiale grave la pacientii din spital.

După efectuarea de culturi din prelevarile facute in laborator pentru a vedea daca germenii sunt capabili sa prolifereze in mediu favorabil, aproape 35 % erau purtatori a doua tipuri de bacterii si 11 % a trei sau mai multe tipuri de bacterii.

”Rezultatele noastre sugereaza faptul ca bacteriile trec de pe mainile personalului medical pe telefoanele lor mobile.

Aceste telefoane pot fi un rezervor de infectii care ar putea facilita transmiterea lor pacientilor”, avertizeaza autorii, chiar daca li se par necesare alte studii pentru a confirma constatarea lor.

Depresia parintelui pune o povara foarte mare pe umerii copiilor. Copiii preiau responsabilitatile parintelui bolnav si pentru ceilalti membri ai familliei, de aceea, terapia nu trebuie sa implice numai parintele afectat ci intreaga familie. Acest lucru este concluzia unui studiu realizat de Sahlgrenska Academy, University of Gothenburg, Suedia.

Rezultatele acestui studiu subliniaza schimbarile care apar in viata de zi cu zi a familiei atunci cand unul dintre parinti sufera de depresie. Nesiguranta in legatura cu ceea ce se intampla afecteaza intreaga familie. Depresia inseamna si ca parintele devine obosit si vlaguit, schimband intreaga dinamica a relatiei copil-parinte, din moment ce comunicarea dintre ei nu mai se realizeaza ca inainte. Parintele deprimat se izoleaza si copiii simt ca sunt lasati deoparte.

Membri familiei incearca sa se adapteze cat mai bine situatiei, dar, frecvent, copiii, remarcand faptul ca parintele nu se mai descurca, preiau din responsabilitate atat pentru parintele deprimat, cat si pentru ceilalti frati si pentru ei insisi.

Insa cea mai grea povara pe care o au copiii este aceea ca ei se vor asigura permanent ca parintele deprimat sa nu se sinucida.

Pentru copii depresia parintelui inseamna atat responsabilitate cat si un sentiment de singuratate. In cazurile in care depresia parintelui dispare pentru o vreme, familia nu este niciodata libera de anxietatea data de posibilitatea reintoarcerii ei. Astfel, depresia aduce si o perioada lunga de suferinta pentru intreaga familie.

Ajutarea intregii familii atunci cand un parinte este bolnav este importanta atat pentru parinte cat si pentru copii. Este esentiala primirea unui anumit nivel de ingrijiri de la care familia poate continua mai usor. Atunci cand un parinte deprimat cere asistenta medicala atentia trebuie sa se mute de la parinte la intreaga familie, oferind ingrijire si suport, pentru a reusi reintegrarea lor in familie.

Sursa: bio-medicine.org

Nasterea primei fetite britanice scanate genetic pentru a vedea daca are sau nu o gena implicata in dezvoltarea cancerului de san a fost anuntata in urma cu doua zile de catre medicii din Marea Britanie, insa a fost urmata de ridicarea de noi intrebari in legatura cu etica crearii asa-zisilor “copii desenati”.

Fetita s-a dezvoltat dintr-un embrion scanat pentru a asigura faptul ca nu detine gena BRCA1, ceea ce ar fi insemnat ca ar fi avut un risc de a dezvolta cancer de san de la 50% pana la 85%.

Paul Serhal, director medical la spitalul in care a avut loc nasterea fetitei, spune: “Aceasta fetita nu se va confrunta cu riscul de a dezvolta o forma genetica de cancer de san sau ovarian in viata ei de adult. Parintii au scapat de gandul ca ar fi putut transmite fetitei gena care cauzeaza acest tip de cancer, ce a fost prezent in aceasta familie de generatii.”

Mama povesteste cum a dorit sa treaca prin acest proces dupa ce a vazut ca femeile din familia sotului ei sufereau de aceasta boala: “am simtit ca daca este vreo posibilitate prin care am putea sa prevenim acest lucru sa se intample copiilor nostri atunci asa ar trebui sa facem”.

Tehnica, diagnosticul genetic preimplantare, a mai fost folosita in Marea Britanie pentru a asigura lipsa unor boli genetice ca fibroza chistica si boala Huntington la viitorii copii ai familiilor care aveau aceste boli. Insa, cancerul de san este diferit, deoarece nu afecteaza copilul in mod inevitabil, iar acesta ar putea sau nu sa dezvolte boala. In plus, mai exista si sansa de a fi tratat daca este diagnosticat in stadii incipiente.

Decizia prin care s-a permis realizarea acestei proceduri la aceasta fetita a fost foarte complexa. Permisiunea a trebuit sa fie obtinuta de la autoritatea care se ocupa de embriologie si fertilizare umana. Aceasta decizie a dat o speranta de a-si intemeia o familie femeilor purtatoare ale acestei gene, fara a avea riscul de a transmite gena copiilor. Insa, desi prin selectia embrionului care nu are aceasta gena se reduce riscul de a dezvolta cancer de san, acest lucru nu previne aparitia unei forme non-genetice a acestei boli.

In acest caz, doctorii au cercetat 11 embrioni cu varsta de 3 zile prin luarea unei singure celule. Din acestia, 6 au avut gena, si, din restul, 2 au fost implantati, rezultand, in final, o singura sarcina.

Acest rezultat a determinat aparitia multor dezbateri legate de crearea unor copii pentru parintii care-si doresc copii care sa exceleze la invatatura, in sport sau sa aibe anumite caracteristici fizice.

In contrast cu acestia, cuplurile de persoane surde sau oarbe ar putea dori pentru copiii lor sa aibe aceleasi dizabilitati. Unii membri ai comunitatii suro-mute sustin ca ei fac parte dintr-o comunitate lingvistica si ca au dreptul sa aibe copii cu aceleasi dizabilitati ca si ei.

Sursa: esciencenews.com

In timp ce familiile se confrunta cu probleme legate de pierderea slujbelor, a caselor, copiii mai mici au nevoie de suport emotional.

Psihologul Michele C. Thorne, profesor de psihologie clinica la Indiana University School of Medicine spune ca parintii ar trebuie sa fie constienti de faptul ca pana si nou-nascutii sunt receptivi la problemele emotionale care apar in familie si la stresul adultilor. Parerea ei este: copiii de orice varsta, inclusiv adolescentii, au nevoie sa se simta in siguranta indiferent prin ce momente trece familia.

Copiii, in special cei care sunt mai anxiosi, vor sari sa traga concluzii si se vor ingrijora. “Parintii trebuie sa vorbeasca cu copiii lor pentru ca acestia au nevoie de timp pentru a se adapta la schimbari. Insa, parintii trebuie sa fie foarte atenti si la ceea ce zic si nu trebuie sa-si impovareze copiii cu grijile lor”. Acest lucru pentru ca cei mici nu sunt pregatiti sa se confrunte cu problemele adultilor. Lobul frontal, partea din creier care se ocupa de planuri, atentie, concentrare si gandire nu este complet dezvoltata pana la sfarsitul adolescentei.

Dr. Thorne recomana intalniri saptamanale in familie, mai ales cand familia trece printr-o perioada mai dificila. De exemplu, parintii ar putea spune ca Tati va veni mai des acasa pentru ca nu mai lucreaza si ca va avea nevoie sa foloseasca calculatorul pentru a-si gasi o noua slujba.

“Este cel mai bine sa vorbesti cu copilul tau despre ceea ce se intampla si sa se explice copiilor strategiile familiei “. Este bine pentru copii sa simta ca pot pune intrebari sau ca pot oferi sugesti, insa, nu este recomandabil ca ei sa fie implicati direct in luarea deciziilor cum ar fi, daca sa se mute sau ce atitudine sa adopte in situatii care depasesc sferele lor de cunoastere.

Nu doresti sa-l faci pe copilul tau sa creada ca nu-i apreciezi sfatul asa ca este mai bine sa nu-l soliciti, mai ales cand este vorba de lucruri care ar depasi puterea lor de intelegere si decizie.

Cum in ziare apar foarte multe titluri legate de criza economica, copiii se pot confrunta cu o suprasolicitare informationala chiar daca nu sunt direct implicati si afectati de aceste probleme.

Daca un copil pare sa aibe probleme legate de stres sau pare anxios, parintii ar trebuie sa se consulte cu pediatrul sau, cu specialistii din serviciile de sanatate mentala sau cu psihologul scolii. In plus, parintii ar putea si ei sa apeleze la suport emotional, crescand si capacitatea lor de a-si ajuta copiii.

Sursa: www.iupui.edu